Alegerea Ascunsă

 Într-un ținut unde lumina și umbra conviețuiau în armonie perfectă, trăia un bătrân pe nume Samir, renumit pentru înțelepciunea lui. Departe de tumultul lumii, Samir locuia într-un turn înalt, din piatră albă, înconjurat de câmpuri de iarbă albastră și de un lac neobișnuit de limpede. În fiecare seară, la apus, oamenii din sat se adunau să-l asculte, căci bătrânul era un povestitor desăvârșit, iar poveștile lui păreau că le ating cele mai adânci dorințe, scoțând la suprafață întrebări îngropate în suflet.

Într-o noapte, după ce spusese o poveste înduioșătoare, un tânăr, Ezra, a avut curajul să-i ceară un sfat bătrânului. „Spune-mi, Samir, cum îmi pot descoperi adevărata dorință? Simt că ceva mă cheamă, dar nu știu ce este.”

Samir l-a privit atent, cu ochii săi strălucind așa cum doar ochii celor înțelepți o fac. „Urmează-mă,” i-a spus, și l-a condus spre marginea lacului. Pe măsură ce se apropiau de apă, Samir i-a explicat că în fiecare ființă există o alegere ascunsă, o dorință pe care o putem simți, dar rareori o vedem clar. „Privește în lac și pune-ți întrebarea simplă: Ce vreau cu adevărat?”

Ezra s-a aplecat și și-a privit reflecția. În loc de fața sa, a văzut scene dintr-o viață pe care nu și-o imagina, momente de bucurie, explorare și un drum nesfârșit către necunoscut. Întreaga lui existență părea reordonată în imagini din altă lume, iar sufletul său simțea o emoție profundă, ca și cum răspunsul fusese acolo tot timpul.

„Ce ai văzut?” l-a întrebat Samir. Ezra nu putea răspunde în cuvinte, dar știa acum că drumul său era înainte, necunoscut și plin de descoperiri. Știa că întrebarea „Vrei?” nu era despre un singur răspuns, ci despre curajul de a căuta mereu noi răspunsuri, de a alege să descopere ceea ce e ascuns. Și astfel, cu mintea și inima deschise, a pornit pe drumul său, știind că orice descoperire era o reflecție a sufletului său.