Într-o veche mănăstire ascunsă printre munți, trăia o călugăriță pe nume Alina, renumită pentru pacea și înțelepciunea ei. Oamenii veneau de departe să o întrebe despre puterea cuvintelor și despre modul în care ele influențează mintea și sufletul. Odată, un tânăr căutător de adevăr, Mihai, a venit la ea cu o întrebare care îl mistuia de mult timp:
„Maică, în fiecare zi încerc să mă conectez cu mine însumi spunând 'eu sunt', dar simt că e doar un șir de cuvinte. Ce pot face să simt cu adevărat această afirmație?”
Alina a zâmbit și i-a răspuns cu blândețe: „'Eu sunt' nu este doar o frază; este o stare. Dar pentru a ajunge la ea, trebuie să-ți deschizi sufletul și să lași mintea să tacă. Vino cu mine, și te voi ghida.”
S-au așezat amândoi pe o stâncă, în liniștea naturii, și Alina i-a spus să repete niște cuvinte sacre, menite să îi purifice mintea. „Spune 'Eu renunț'... la fiecare gând ce te trage înapoi. Spune 'Eu iert'... pentru fiecare amintire ce te apasă. Spune 'Eu sunt recunoștință'... pentru fiecare lucru mărunt pe care îl ai.”
Mihai a început să repete cuvintele, și pe măsură ce le spunea, a simțit o liniște adâncă. Gândurile și temerile sale au început să se dizolve. În acel moment de liniște profundă, a spus din nou 'Eu sunt' și, pentru prima dată, cuvintele păreau să vină din însăși inima sa, fără să fie nevoie de explicații sau gânduri suplimentare.
Alina i-a șoptit: „Acum, ești prezent în ceea ce ești cu adevărat. 'Eu sunt' este un mesaj pe care îl poți simți doar atunci când ai eliberat tot ce nu este esențial. Cuvintele îți sunt un pod spre liniște, dar nu uita că liniștea e casa ta.”
Mihai s-a întors acasă, cu acele cuvinte în minte, trăind fiecare zi cu un nou sens, simțind că acum, în sfârșit, știe ce înseamnă „eu sunt”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu