joi, 28 noiembrie 2024

Fereastra către infinit


 În vârful unui munte îndepărtat, unde pădurile dese întâlneau cerul, exista o cabană părăsită. Localnicii o numeau „Căminul Visătorilor” și vorbeau despre o fereastră misterioasă dintr-o cameră a cabanei. Se spunea că cei care priveau prin ea nu vedeau lumea de afară, ci universuri create de propria lor imaginație.

Un tânăr pe nume Adrian, pasionat de aventură și mistere, a decis să urce muntele și să descopere adevărul. Când a ajuns, cabana părea la fel de tăcută și uitată cum fusese descrisă. Totuși, ceva în aer îi trezea curiozitatea. În camera de la etaj, a găsit fereastra despre care auzise atâtea povești.

Era o fereastră simplă, cu un cadru din lemn vechi și sticlă curată. Dar, când Adrian a privit prin ea, nu a văzut pădurile sau cerul. În schimb, un peisaj vast și fantastic i s-a dezvăluit: un oraș plutitor, poduri de lumină strălucitoare și creaturi grațioase zburând printre nori colorați.

Adrian a fost fascinat. A petrecut ore întregi privind prin fereastră, iar cu fiecare clipă, peisajul se transforma. Orașul dispărea, iar în locul lui apărea o câmpie nesfârșită de flori care dansau în bătaia vântului. Apoi, o mare calmă, sub un cer cu trei sori.

Deși uimit de frumusețea acestor lumi, Adrian a simțit că ele nu erau doar fantezii. Fereastra părea să-l invite să creeze, să viseze mai mult. Într-o noapte, a decis să atingă sticla. Spre surprinderea lui, mâna i-a trecut prin ea, ca printr-o pânză de apă. Fără ezitare, a pășit prin fereastră.

Lumea în care a ajuns era un amestec de vise și amintiri. Își vedea dorințele neîmplinite devenind realitate și temerile topindu-se în lumină. A petrecut acolo ceea ce i s-a părut o veșnicie, învățând că puterea imaginației sale putea crea nu doar lumi, ci și o nouă versiune a propriei sale vieți.

Când s-a întors în cabană, soarele răsărea. Fereastra arăta din nou pădurile și munții reali. Adrian a coborât de pe munte schimbat, cu o claritate pe care nu o avusese niciodată. Știa acum că fiecare om poartă în el o „fereastră către infinit” și că lumea de afară este, de fapt, o reflecție a universului dinăuntru.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu