Momentul prezent

 Într-un sat liniștit, trăia o fată pe nume Mira, cunoscută pentru firea ei visătoare. Îi plăcea să viseze la viitor, să-și imagineze toate lucrurile pe care le va face într-o zi, dar se pierdea adesea în gânduri despre ceea ce încă nu trăise. De multe ori, stătea lângă râul care curgea prin sat, privind apa cum alunecă printre pietre, dar nu se bucura de frumusețea lui, fiind prea absorbită de planurile sale.

Într-o zi, un bătrân înțelept, cunoscut ca Maestrul Zefir, se așeză lângă ea. Observând-o pierdută în gânduri, îi spuse: „Mira, te-am văzut de multe ori aici, lângă râu, dar parcă nu ești cu adevărat aici. Unde îți este mintea, copilă?”

Mira zâmbi ușor, oarecum rușinată. „Îmi imaginez cum va fi viața mea într-o zi, ce voi face și cum voi deveni. Simt că adevărata viață mă așteaptă undeva în viitor.”

Maestrul zâmbi cald și îi răspunse: „Dar știi tu, Mira, că viața nu este acolo, în viitor. Viața este aici, acum, în fiecare clipă care trece. Dacă îți lași mintea să fugă prea departe, vei pierde bucuria fiecărei respirații, a fiecărui sunet al apei care curge.”

Fata îl privi, gândindu-se la ceea ce îi spusese, și îl întrebă: „Dar cum pot să fiu aici, în momentul prezent? Cum pot să simt că trăiesc acum?”

Maestrul Zefir îi întinse o frunză ce plutea pe apă și îi spuse: „Privește această frunză, cum se lasă purtată de apă fără să se împotrivească. Nu se gândește la unde va ajunge sau la ce a fost înainte, ci doar plutește. Focusul înseamnă să fii precum frunza – să te bucuri de drumul tău, de clipa aceasta, fără să o lași să se piardă. Să simți cum respiri, cum vântul îți atinge fața și cum soarele îți încălzește pielea. A trăi cu focus înseamnă a trăi acum.”

Mira încercă să facă ceea ce îi spunea. Închise ochii, simți aerul răcoros și ascultă susurul râului. Era pentru prima dată când se simțea complet prezentă, fără să se gândească la „cândva” sau „dacă”. Pentru prima dată, simți că trăiește cu adevărat.

De atunci, Mira învățase să trăiască în fiecare clipă, să se bucure de micile lucruri care îi umpleau zilele. Învățase că focusul nu era doar despre a privi spre viitor, ci despre a aprecia momentul, despre a trăi acum, în fiecare respirație și în fiecare rază de soare.