Podul dintre lumi

 Într-un sat uitat de lume, pe o coastă stâncoasă bătută de valuri, exista un pod vechi, construit din piatră gri și acoperit cu mușchi. Localnicii îl numeau „Podul dintre lumi” și evitau să-l traverseze noaptea, căci poveștile spuneau că trecerea sa dezvăluia adevăruri de care mulți se temeau.

Într-o seară întunecată, un călător pe nume Elias a ajuns în sat. Era un suflet rătăcitor, purtând în inimă întrebări fără răspuns. Auzind legenda podului, a fost intrigat. Un bătrân din sat l-a avertizat:

— Podul nu arată lumile de dincolo, ci cele din tine. Te avertizez, nu toți pot face față la ceea ce văd.

Elias a zâmbit și a mulțumit pentru sfat, dar curiozitatea îl mâna înainte. În toiul nopții, cu luna ascunsă după nori, a pășit pe pod. Fiecare pas făcea pietrele să vibreze sub picioarele lui, iar o ceață stranie se ridica din jur.

La mijlocul podului, ceața s-a risipit brusc. În fața lui, ca și cum ar fi fost o oglindă, apăru o altă versiune a sa. Acea versiune îl privea cu ochi pătrunzători, iar Elias a simțit un nod în stomac.

— Cine ești tu? a întrebat el.

— Sunt cel care ai putea fi, i-a răspuns reflecția. Sunt visele tale neîmplinite, curajul pe care nu l-ai avut și adevărurile pe care le-ai ignorat.

Elias a încremenit. Timpul părea să se oprească în loc. Reflecția continua:

— Viața ta a fost o fugă de tine însuți. Întoarce-te acum, dacă vrei, sau pășește înainte și află ce ai pierdut.

Elias, deși copleșit de teamă, a ales să continue. Cu fiecare pas, scene din viața lui apăreau în jur: momente de regret, decizii greșite, dar și vise care încă așteptau să fie împlinite. Pe măsură ce traversa podul, povara întrebărilor devenea mai ușoară. Când a ajuns la capăt, simțea că s-a trezit dintr-un somn lung.

Dimineața, localnicii l-au găsit stând pe mal, privind spre pod. Nu mai era același om. În ochii lui strălucea o determinare nouă, iar zâmbetul său era al cuiva care și-a regăsit sensul.

De atunci, Elias a devenit un povestitor, răspândind lecția Podului dintre lumi: adevărata călătorie nu este despre a fugi de trecut, ci despre a-l înțelege și a-l transforma în combustibil pentru viitor.